Visul unei nopti de octombrie

Am fost foarte nostalgic luna aceasta...

Cum se zice pe aici..."I'm still on the right side of 40"...

Asa ca am ascultat si ceva muzica mai in virsta... Am trecut in ultimii doi-trei ani prin diverse discuri pe care am ezitat sa le ascult de ani de zile...

Si asa am observat ca ma tot intorc la The Kinks... e ceva in muzica lor ce ma face sa cred in eterna dilema popularitate vs.verticalitate fara compromisuri...

Ray Davies va ramine unul dintre cei mai importanti creatori din muzica rock iar The Kinks au fost priviti cu simpatie si admiratie atit de colegii lor de generatie The Beatles si The Who cit si de urmasii lor ce i-au folosit ca inspiratie, The Jam si Blur, printre altii...

Recomand din toata inima albumele lor dintre 1967 si 1972 , de la Arthur ( Or the Decline and Fall of the British Empire) pina la Muswell Hillbillies sau The Kinks are The Village Green Preservation Society , album de pe care am ales cu maxima nostalgie, Days din 1968...



Una dintre cele mai frumoase amintiri din adolescenta mea muzicala e descoperirea albumului Tommy... M-am lasat cucerit de povestea unui "neadaptat" la normele majoritatii, un personaj creat in imaginatia lui Pete Townshend, chitaristul trupei The Who...Inca imi aduc aminte prezentarea pasionanta facuta de Florian Pittis la inceputul anilor '90 in showul lui radiofonic dedicat primei opere rock ... M-as bucura sa existe undeva o inregistrare, cred ca m-ar emotiona la fel de mult ca la prima ascultare..

Pinball Wizard e una dintre cele mai cunoscute piese de pe acest album...



Band of Joy este cel mai nou album semnat Robert Plant, un alt nume drag mie de pe vremea cind purtam o geaca de blugi cu Led Zep in litere din piele lipite pe spate, deh, dulcea inocenta la 17 ani...

Acest album vine dupa marele succes Raising Sand, colaborare lui cu artista de bluegrass country Alison Krauss, ce a cistigat premiul Grammy pentru Albumul Anului 2009. Merge pe aceeasi linie muzicala si se asculta foarte bine in dupa amiezi de toamna ploioasa...

Am ales Angel Dance, un cover dupa un vechi succes Los Lobos...





Write About Love este albumul cu numarul 8 din discografia scotienilor Belle & Sebastian. Infiintata in 1996 in Glasgow de Stuart Mordoch, n-a fost niciodata o trupa super populara, cel mai bun loc ocupat in topul de albume din UK a fost un modest 8 pentru LP-ul The Life Pursuit din 2006.

L-am ascultat cu mare placere si mi-a adus aminte de multe ori de atmosfera filmelor din anii '60 cu Bardot si Jane Fonda in splendoarea tineretii lor...





Gayngs este un super grup de 23 de muzicieni reuniti in Minneapolis pentru albumul Relayted, una dintre cele mai surprinzatoare aparitii muzicala in 2010.I-am urmarit in prima lor aparitie televizata in showul lui Jimmy Fallon si m-au lasat fara replica iar albumul lor de debut mi-a confirmat prima reactie, chiar avem de-a face cu o revelatie.

The Gaudy Side of Town deschide acest disc si merita nota 10 cu felicitari...



Bradford Cox e unul dintre cele mai interesante personaje din rockul alternativ in ultimii ani. Adolescenta i-a fost marcata de o stare de sanatate precara cauzata de sindromul Marfan si experienta divortului parintalor sai, izolindu-l intr-o singuratate ce si-a gasit evadarea in muzica. Are doua proiecte, Deerhunter ( grup fondat in 2001 impreuna cu Paul Harper si Dan Walton) si Atlas Sound, experimentul lui solo.

Halcyon Digest este noul album Deerhunter lansat in 2010 si-mi aduce aminte de Pink Floyd in perioada Syd Barret. Pur si simplu fascinant.



"Becoming a Jackal" e tipul de album care nu te cucereste de la prima auditie. L-am trecut prin citeva etape pina cind m-am lasat sedus de "naivitatea" artistului aflat la granita dintre adolescenta si tinerete.

Conor O'Brien este liderul trupei irlandeze The Villagers si motorul creator al unuia dintre cele mai importante debuturi din 2010, recunoscute si cu premiul pentru Breakthrough Artist al prestigioasei reviste britanice Q cit si nominalizarea la premiul Mercury.

Il recomand din toata inima si trebuie sa-mi marturisesc dorinta de a petrece in viitor citeva zile prin Dublin, o calatorie pe care o visez din adolescenta mea cu lecturi din James Joyce si lungi auditii U2...



Gary Lightbody (vocalistul trupei Snow Patrol) si-a exprimat de multe ori dorinta de a inregistra un album country si cu un mic ajutor de la Peter Buck (chitaristul REM), Zoey Deschanel si M.Ward ( She & Him) si Tom Smith ( vocalistul The Editors) a reusit sa inregistreze in doar o saptamina albumul The Place We Ran From sub numele Tired Pony.

Dead American Writers e una dintre piesele mele preferate din acest album, mai mult "Americana" decit country, o excursie interesanta vazuta prin ochii unui european.



Nick Cave e unul dintre cele mai fascinante personaje din rockul modern.Primii pasi i-a facut la inceputul anilor '80 in Australia cu The Birthday Party, apoi cu The Bad Seeds, imi amintesc cu drag cind il difuzam la Radio Alfa la mijlocul anilor '90 in duetele de pe albumul The Murder Ballads cintind alaturi de Kylie Minogue si PJ Harvey, iar de citiva ani ne rasfata cu proiectul Grinderman.

Noul lui album este intitulat pur si simplu Grinderman 2 si este nascut din aceleasi obsesii creative care i-au marcat cariera,moartea,dragostea,religia,America si violenta.Sint toate adunate in acest material muzical cit se poate de eclectic, puternic senzual si cum spun se spune pe aici, "really bad ass".

P.S. Daca aveti ocazia sa vedeti filmul The Proposition ( cu scenariul scris chiar de Nick Cave), nu-l ratati. Dar cu grija : e precum Pulp Fiction cu surplus de anabolizante. Violenta in desertul australian la sfirsitul secolului 19. Nu e pentru sufletele usor impresionabile.




Sir Tom Jones a ajuns la 70 de ani si a surprins multa lume cu noul lui album, Praise & Blame. Nu vreau sa fiu pesimist, dar poate fi un adevarat testament muzical. Vocea lui grava si trecutul sau foarte agitat, statutul de pop star ce a facut generatii de doamne si domnisoare infierbintate la fiecare aparitie pe scena, toate acestea au facut drumul perfect spre o colectie blues & gospel ce-ti da fiori, fie ca esti agnostic, ateu sau religios.

Magnific si pentru exemplificare, Burning Hell, o preluare dupa legendarul John Lee Hooker.



Inchei cu Losing Sleep , albumul de comeback pentru Edwyn Collins. In Februarie 2005 dupa doua doua teribile hemoragii, muzicianul care a compus hitul " A Girl Like You" nu putea articula decit "da", "nu", numele sotiei lui"Grace Maxwell" si expresia"the possibilities are endles".

Este una dintre acele povesti care te indeamna sa-ti re-evaluezi viata si prioritatile, asteptarile si dorintele. Edwyn Collins inca are probleme la pronuntia unor cuvinte, sotia lui e in continuare ingrijorata cind il lasa singur sa traverseze strada, dar el este recunoscator ca i s-a adaugat o doua sansa. Si profita de ea cit se poate.

La inregistrarea acestui album i-a avut alaturi pe Alex Kapranos si Nick McCarthy de la Franz Ferdinand,colegii lui de generatie Johnny Marr(The Smiths) si Roddy Frame (Aztec Camera) precum si debutantii The Drums .Rezultatul e mai mult decit onorabil, e plin de sperante si noi energii. Este "medicamentul" perfect anti-depresii si ma bucur din toata inima ca l-am descoperit. Asculta-l cu atentie, nu vei regreta...